Simplu

Pentru ca azi am auzit multe povesti triste.Pentru ca azi a mai trecut un an in ochii nostri.Pentru ca azi mi-am dat seama cat de mult ne-a schimbat.Pentru ca azi mi-am dat seama ca cel mai mult conteaza ceea ce reusesti sa strangi pe parcursul timpului.Pentru ca azi mi-am dat seama ca desi doare, e frumos.Pentru ca azi..a mai trecut un an..si acum stiu ca desi fugim, tot ne vom intalni la un moment dat.

Stiu ca pentru cat ne-am zbatut meritam sa simtitim asta.Merita pur si simplu.Si stiu ca fiecare amintire este frumoasa chiar daca la un moment dat incepem sa plangem.pentru ca din lacrimi o dam in hohote de rasete..si pentru ca orice s-ar intampla avem cele mai frumoase clipe petrecute impreuna.Si pentru ca prin fiecare moment greu am trecut si am ajuns acum, aici.Si chiar daca..chiar daca ce?Chiar daca nimic.

Uneori e prea frumos ca sa sti de ce te simti atat de bine.Uneori doar simti.Uneori nu sti de ce simti.Alteori nu simti deloc si ti-ai dori sa poti s-o faci.Dar alteori e atat de simplu.

Uneori e atat de simplu sa iubesti..atat de simplu sa atingi fericirea..atat de simplu sa uiti de lumea materiala..atat de simplu sa fi tu..atat de simplu sa razi..atat de simplu sa crezi..atat de simplu sa sclipesti printre razele vietii..

Tic Tac

E rau cand ajungi in ipostaza in care sa te intrebi cat timp va mai putea trece pana in momentul in care vei decide ce trebuie sa faci?Si mai ales pana atunci cand vei face ceea ce trebuie?Desigur, incepand cu premisa ca uneori cele mai bune alegeri sunt facute prea tarziu pentru a mai valora ceva in aceasta lume in care timpul este perceput ca atare.

Sunt doar n+1 variante ale aceleiasi scene ce sunt jucate in permanenta in capul nostru, sustinute de puntile propriilor simtiri raportate la ceea ce pretindem ca se intampla.Anticipam pana si cele mai mici aventuale detalii ce ar putea sa-si faca aparitia in “mica” noastra piesa.Este un joc euforic pentru imaginatia noastra zbuciumata..chiar ajungi sa tinzi sa crezi cu toata fiinta ta ca asa va fi.

Dar apoi dintr-una-ntr-alta realitatea te trage inapoi: sti ce sa faci dar nu sti cand.Acum?Nu acum, nu poti, nu esti pregatit, nu ai puterea sa faci ceva desi sufletul ti-a aprobat cererea.Poate mai tarziu vei putea macar incerca.Timp in care apare si anxietatea aceea ce ti se pune ca un voal gaurit pe creier..

Si mai tarziu devine apoi  tot mai tarziu..and so on..iar trecerea timpului nu lasa decat un gust amar afirmat prin “Frate, deja..” de o expresie tipica a fetei ce mimeaza un singur lucru :

Dupa care, evident, urmeaza o serie de intrebari la care nu iti poti raspunde, lucru ce declanseaza o alta dilema: daca sunt sau nu interogatii retorice.De ce nu ai facut ceva atunci cand ai avut ocazia s-o faci, cand trebuia s-o faci?Acum nu mai are rost si nici macar nu mai conteaza.Daca te intreaba cineva vei spune ” Nu stiu.Nu ma intereseaza.Da-o-n plm, are balta pesti. “

Dar pentru tine, n-are.Si tocmai acest deznodamant nu l-ai premeditat in zecile de filme pe care le-ai regizat in ultimul timp.

Dar nu e capat de lume pentru ca acum totul capata o noua dimensiune: “cum ar fi fost daca..”.Mda, ai fi putut sa faci multe sau ai fi putut sa nu faci nimic, lucru pe care l-asi si ales, nu pentru ca nu ai fi putut si pentru ca te complaci cu ceea ce ai, sau mai degraba..n-ai!

Si derulam..si tot derulam pana ne dam seama ca ceea ce nu ar fi trebuit sa facem incepe cu mult inainte de in triga ce a cauzat toate aceste situatii.Iar ceea ce ar fi trebuit sa faci ulterior erau doar consecinte ale catalizatorului initial.

Pe cealalta parte

Strang in brate in pui de om, un suflet pierdut in trecut, un suflet pe care-l simt ca se dezgheata incet incet..picatura cu picatura pe langa trupul meu greoi.Am langa mine un om sau un inger?Dar defapt ce cauta langa unul ca mine?Cum a ajuns aici si de ce?

E atat de rece incat nu pot sa ma opresc din a o atinge si din a o apasa cu palmele-mi brute cu toata fiinta mea.Parul ei danseaza pe un ritm necunoscut dar jucaus pe gatul meu spinos ce nu mai sta locului din cauza buzelor care au luat-o si ele razna.Nu stiu ce e cu mine, nu stiu ce e cu ele..

Ma intreb daca mai sunt in pat pentru ca am senzatia ca plutesc printre valuri de matase filtrate prin gustul pielii ei.As vrea sa-mi vorbeasca dar saraca..nu poate..trasare constant ca o alga ratacita intr-o mare de vise.Innebuneste si ea si eu.Innebunim amandoi desi ea nu ma lasa sa vad asta..si nici eu nu o las pe ea.Ne jucam amandoi dupa regulile ei.

E atat de bine..inchid ochii si cad intr-o prapastie fara margini luand cu mine mirosul ei euforic ce mi s-a impregnat in fiecare por.Ea mi-a invadat simturile, s-a strecurat in mine fara ca eu sa-i dau voie..Ce se intampla?De ce nu ma pot opri?Cine este ea si de ce nu pot afla?Si de ce tocmai misterul ei ma tripeaza atat de mult?

Nu vreau sa ma mai trezesc.Nu vreau sa ma mai lovesc niciodata de stancile realitatii.Nu vreau sa-i mai dau drumul.Nu vreau sa o pierd din nou.Si o strang si mai tare in brate.O sarut penetrant si o simt..e langa mine..tot ce am este langa mine.Nu mai conteaza cine e sau ce e..Ee a mea..

Pe o parte

Ma cam jeneaza cercelul din urechea stanga dar mi-e prea bine ca sa-l mai bag in seama.Ti-as spune si tie asta si multe altele dar mi-e prea bine ca sa mai deschid gura..la urma urmei cred ca pana si corzilor mele vocale le e prea bine la tine in brate pentru a mai putea vibra.Respiratia ta e cam grea, surprinzator este ca ma linisteste ..zici ca-i un beat.Ascultandu-ti negativul inchid ochii asa cum m-am obisnuit sa nu o pot face deobicei..insa acum, dupa atata timp simt ca imi pot apropia din nou pleoapele..Apoi zambesc insa nu te las sa vezi nici asta..

Raman cu o imagine  neagra patata cu flacari din cauza soarelui ce-si varsa lumina indurerata fix pe fata mea.Imi place, m-as gandi la ea dar prea tarziu pentru ca mintea mea s-a focalizat pe dunga ce ma strapunge subit si ma traverseaza din cap pana in picioare.Tu imi provoci dungi, in curand cred ca imi vei topi cealalta ureche ramasa.Si la un moment dat ma vei topi de tot si voi deveni mica ta lumanare..dar nu-i nimic, stiu si ca ai sa ma modelezi la loc.

Ma invart..mainile tale ma infasoara in frunze mici de trifoi..atingeri calde, somnoroase..aspre si fine in acelasi timp.Nu mai imi doresc nimic altceva.As putea trai 9 vieti doar cu acest moment..aici, in bratele tale.Nu as mai sti ce inseamna tristete.Nu as mai sti ce inseamna final fericit.Nu as mai vrea sa stiu ce inseamna iubire.Si desi n-as mai sti nici macar ce inseamna verbul “a sti”, as sti tot.

Nu mai pot continua pentru ca ma loveste din nou.Cineva stie ca mi-a fugit gandul de la el.Sunt mii de fluturi ce se invart in jurul meu cu doua mii de aripi colorate ce se zbat in permanenta pentru mine, pentru ca eu sa rup acea pagina din mine care este defapt a ta, a strainului de langa mine ce a coborat sute de mii de kilometrii in sufletul meu, in senzatiile mele, in eul meu..Sunt randurile mele pe care le adorm..si cand voi tresari nu-mi va mai arde privirea, nu voi mai avea pe ce dansa cu gandul..

Ah..am adormit.Niciodata nu pot ramane treaza langa el.Niciodata nu pot evita fluturii din vise.

Dar el ce-o face acum?

Ok

M-am intors si m-am intrebat unde am fost.

Mi-am dat seama ca m-am intors cand ma intorceam acasa si..

Nu stiu unde am fost in ultimul timp sau mai exact, ce s-a intamplat cu mine in tot acest timp?!Unde mi-a fost capul?Unde mi-au fost fost gandurile?Unde m-am uitat in jur si ce am vazut?Ce am auzit..ce am simtit..?!Nu am fost aici.Cand m-am intors ..as fi putut jura ca dimineata nu am trecut pe aici but i did.Imagine mai pozitiva, mai frumoasa, mai inverzita n-am mai vazut de prea mult timp.M-a trecut un fior indescriptibil iar felul in care am remarcat detaliile si modul in care am perceput tot episodul m-a facut sa-mi dau seama ca totul este bine!!!Dupa atata timp am simtit in sfarsit ca este bine.Am fost plecat/a dar m-am intors.In sfarsit m-am intors.

Nu mai ma intereseaza ce se va intampla sau ce s-a intamplat pentru ca acum stiu ca am revenit pe drumul cel mai bun.Drumul fiecaruia este drumul cel mai bun pentru sine.Este o lume ce  se intampla in cel mai bun context posibil astfel ca uneori te ratacesti pe propriul drum.

Nu am pierdut decat un dead end si o parte din mine dar acum stiu ca a pleca inseamna a muri putin..

Oricum data viitoare cand pleci nu vei mai fi asteptat/a.Asa ca nu-ti ramane decat sa ne iei si pe noi.

162

Nu stiu cati dintre voi stiti de el, catora v-am povestit de el, cati ati avut de-a face cu el, cati m-ati injurat din cauza lui, asa ca vi-l prezint oficial pe autobuzul-minune, 162 (aka 163).

Probabil va intrebati de ce il consider “minune”..well, este special.Are o personalitate puternica ce adesea ma depaseste total, spre deosebire de alte autobuze care nu prezinta nimic iesit din comun.

Sunt momente in care il ador si momente in care il injur de toti mortii.Poate ca sentimentul este reciproc.

Este singura masinuta care leaga spelunca de hood in care traiesc de civilizatie (vorba vine) , o masinuta in care iti poti face zilnic prieteni noi si trust me, cand n-ai chef sa mergi un douazeci de minute incontinuu si o vezi ca apare, traiesti niste clipe magice.Culmea e ca atunci cand vrei sa vina, nu vine niciodata la timp lasandu-te sa te enervezi, sa te plimbi in toate partile si daca pana acum nu ti-ai aprins o tigara zicandu-ti  “las ca vine”,  “tre` sa vina” ..in final cedezi, scoti bricheta, ti-aprinzi tigara, tragi 3 fumuri si auzi “vrum vrum”.El e,162..

Cand iti doresti din tot sufletul sa vina pentru te grabesti in ultimul hal si ai zeci de probleme pe cap, parca te simte, te aude..nu te lasa sa o astepti nici o secunda in plus.Pare fascinant faptul ca este la locul potrivit, la momentul potrivit, pentru tine.

Eu plasez cazurile de mai sus in categoria 162`s good mood pe care poti s-o prinzi..sau nu.Si cand nu, e cam nasol.Se intampla cel mai des seara, cand poti sa stai pe putin 20 de minute asteptand-ul, timp in care te  iau toate crizele.Innebunesti de frig, ai fumat deja 2-3 tigari, si 162 nu se mai iveste.. normal ca statia s-a umplut cu suflete de ordinul zecilor, mult mai multe decat poate suporta el.Verdictul e clar, deja ai intarziat oriunde trebuia sa ajungi, esti un pachet de nervi si te hotarasti s-o iei pe jos.Mare greseala, pentru ca in urmatoarele 5 minute trece pe langa tine.Asa ofticat cum esti nu-ti ramane decat sa-i compatimesti pe “prieteni” pentru cum se calca ei in picioare..si sa iti continui drumul.

Data viitoare nu il mai astepti.Pana a doua zi..

Asa e mereu.

Special

Special.

Sentimente speciale.Sunt probabil cele pe care poate le-ati gasi daca nu le-ati cauta.Feelinguri care altoiesc sufletul, pe care le intelegi abia cand nu te mai poti hrani cu ele.Nu as putea spune ca stiu cum se ajunge la ele, dar stiu ca lucrurile cele mai marunte le declanseaza.Si tot lucrurile cele mai neinsemnate in viziunea noastra, conteaza defapt, cel mai mult.

Nu stiu cum sa va zic dar focalizandu-ne atata pe esenta teoretica, pe eul nostru, pe unicitatea personala pierdem detaliile existentiale.Eu, tu, noi toti nu am fi cineva sau ceva fara existenta acestui plural “noi”; dar acesti noi suntem prea orbiti de cautarea binelui, a fericirii, a oportunitatilor incat ele trec pe langa noi si noi nici nu le observam, nu le simtim ( asta in cazul in care nu fug ele de noi, cum fiecare dintre noi fuge de obsesia celuilalt).

Nu am inteles treaba asta ce o sustineti multi dintre voi si anume ca “mi-am dat seama cat de mult pretuiam abia in momentul in care am pierdut acel ceva”.Pe langa faptul ca mie mi se pare aberant, este si imposibil.Un lucru il pretuiesti,sau nu.Nu poate fi ceva intre.O faci sau nu, o simti sau nu, iti pasa sau nu.Cum ari fi sa spunem “imi placea dar mi-am dat seama acum”.O fi omul mai elaborat din punct de vedere sentimental dar n-are cum sa regrete ceva inexistent.Deci data viitoare puteti sa fiti sinceri cu voi insiva si sa incercati “mi-am dat seama ca nu l-am pretuit deloc si de-asta am pierdut acel ceva”.Si nu subliniez acest lucru pentru a va aduce aminte de exprimarea verbala coerenta ci de detaliile omise.

Spun toate acestea defapt pentru a va apropia de

Iar specialul care pentru majoritatea a devenit ceva banal, refresh tati.

Acum am inteles ca detaliile speciale sunt elementele cheie prin care poti ajunge la om.Si daca as putea retrai anumite momente mi-as “pune o scobitoare intre pleoape” .

Nu mai stiu cine a spus-o dar a spus-o bine..”nu foloseste la nimic alergatul, trebuie sa pornesti la timp“   .. legatura o faci tu!

Pisoi

Probabil unele  dintre cele mai scumpe fiinte din lume sunt ei:

Sunt in numar de doi si sunt cei mai dulci si pufosi pisoi pe care ii cunosc.Din pacate ei au nevoie de cineva, cum fiecare dintre noi are.Imi amintesc ce mi-a spus cineva de curand : “cats are like humans”, sau asa ceva.

Daca ii poti ajuta, ajuta-i.

Pur si simplu

Daca te-as intreba mi-ai raspunde?

Daca te-as ruga m-ai asculta?

Daca as vrea ai inceta?

Nu trebuie nici macar sa ma uit la tine, uiti ca te simt si chiar daca incerci sa te imbraci pe moment, ca si cum te-ar fi prins un oarecare ins cu femeia lui in pat .. insa nu ai niciodata timp sa o duci la capat, fugi incheiendu-te la pantaloni cu tricoul dupa cap…Defapt, tu nu ai timp pentru nimic.Te arunci prea repede in aspectele pe care vrei sa le crezi din toata inima, si pierzi detaliile ce conteaza cel mai mult.Tu nu functionezi, tu esti programat sa reactionezi intr-un anume fel la o fiecare anume situatie.

Dar ce faci cand iti pierzi controlul?Ce faci cand biblioteca ta nu mai recunoaste caracterul?La dracu, nu mai faci nimic.Nu mai ai ce face, decat sa derulezi over and over again.

Si nici macar nu e lumea ta..

Feed

HELLECTRO 17. MARTiE.2009

[ Club Suburbia @ str. Selari nr. 19 ]

Ora 20:00 , Intrare 5 Ron

Line-up:

SoSk [ another.ro ]

AKM [ another.ro ]

Creep [ Hardmusic.ro ]

Katalepsys [ Dark wax Radio ]

După o prea lungă serie de inimioare, iepuraşi şi mărţişoare, se simte nevoia unui antidot la roz şi la atâtea dulcegării. O foarte bună ocazie pentru un nou eveniment marca Another Kind of Music ( www.another.ro )

Şi pentru că marţea oricum sunt 3 ceasuri rele, noi triplăm miza la 9 ore grele. Ce se va întâmpla… depinde de voi. Noi venim pregătiţi pentru orice variantă. Vreţi slow? Avem slow (desi… ) Vreţi hard? Avem suficient. Vreţi mai mult de atât? Avem de toate!

Începutul îi aparţine lui SoSk ( www.myspace.com/meboooo) . De la chill la d’n’b si hardcore. Urmează AKM ( www.another.ro ) cu electro-clash, TBM, power-noise şi alte chestii care să te scoale în picioare şi să dea cu tine de pământ. Creep ( www.myspace.com/creepra ) te ridică din nou ca să te bage în tripuri hardcore. Şi, the main event, Katalepsys (www.myspace.com/katalepsys ) cu un set special de neuro şi darkstep.